Parcul Național Piatra Craiului

O lamă de calcar lungă de 25 de kilometri, ridicată deasupra Zărneștiului

Puține locuri din Carpați se recunosc de la prima privire ca Piatra Craiului. Muntele este, de fapt, o singură creastă calcaroasă îngustă și zimțată, întinsă pe aproximativ 25 de kilometri – considerată cea mai lungă creastă de acest fel din România. Peretele alb-cenușiu care se înalță abrupt deasupra satelor de la poale a fost declarat arie protejată încă din 1938, printre cele mai vechi din țară, iar astăzi Parcul Național Piatra Craiului se întinde pe circa 14.773 de hectare, între județele Brașov și Argeș. Pentru cei care pornesc din zona Râșnovului, muntele apare ca un zid luminos la orizont, la scurtă distanță de oraș.

Floarea care nu crește nicăieri altundeva

Simbolul parcului este garofița Pietrei Craiului (Dianthus callizonus), o floare roz-purpurie care înflorește vara, prin iulie și august, pe stâncăriile și grohotișurile masivului. Este o specie endemică: nu se găsește în mod natural nicăieri altundeva pe glob decât aici. Alături de ea, muntele adăpostește o floră bogată, cu sute de specii de plante superioare și numeroase specii de fluturi – o densitate de viață remarcabilă pentru un relief atât de aspru.

Urs, lup și râs, la ei acasă

Piatra Craiului rămâne unul dintre puținele locuri din Europa unde cele trei mari carnivore europene – ursul brun, lupul și râsul – trăiesc împreună în sălbăticie. Masivul face parte dintr-un coridor important de deplasare a faunei între Piatra Craiului și Bucegi, motiv pentru care o parte însemnată din parc are regim de protecție strictă. Vizitatorii sunt rugați să rămână pe traseele marcate și să nu hrănească animalele.

Prăpăstiile Zărneștiului și poarta dinspre Bran

Cea mai accesibilă intrare în munte este prin Prăpăstiile Zărneștiului (Cheile Zărneștiului), un defileu îngust cu pereți verticali de peste o sută de metri, prin care poți pătrunde comod, pe un drum aproape plat, spre inima masivului. Zărnești, vecin cu Râșnovul, este principalul punct de acces spre versantul nordic, în timp ce dinspre Bran, Moeciu și Dâmbovicioara se deschid alte trasee și chei spectaculoase. Punctul cel mai înalt al crestei este Vârful La Om (Piscul Baciului), la 2.238 de metri.

Înainte de drum

Traseele de creastă sunt lungi, expuse și cer echipament, condiție fizică și vreme bună; unele porțiuni sunt asigurate cu cabluri și lanțuri. Pentru puncte de acces, reguli de vizitare, ghizi și eventuale restricții sezoniere, verifică programul și tarifele pe sursa oficială înainte de vizită. Din baza de la Râșnov, muntele este o excursie ușor de organizat, fie pentru o plimbare blândă prin chei, fie pentru o zi întreagă pe înălțimi.